Ion Besoiu
Actor, Cetățean de onoare al Sibiului
Emil Hurezeanu
Scriitor, Cetățean de onoare al orașului Sibiu
Ioan Bondrea
Rectorul Universității Lucian Blaga - Sibiu
Ion Valeriu Olaru
Director Muzeul Astra
Ioan Besoiu
Ion Besoiu
Actor, Cetățean de onoare al Sibiului

Născut la Sibiu şi desemnat Cetăţean de Onoare al Sibiului, actorul Ion Besoiu vorbeşte despre ce l-a făcut să se alăture campaniei “Din Sibiu pentru Sibiu”.

“Am păstrat o legătură aparte cu Sibiul, fiind orașul meu natal și orașul meu de suflet și îmi place să văd că se dezvoltă perpetuu. Iar pentru că valoarea orașului stă în proiecte comunitare care îl ajută să crească, să devină mai frumos și mai apreciat de către sibienii de pretutindeni, am decis să mă alătur campaniei “Din Sibiu pentru Sibiu”, lansată de Ambient. Mi se pare o inițiativa de apreciat în contextul în care, din ce în ce mai puțini oameni trăiesc sentimentul recunoștinței. Așa că nu pot decât să apreciez compania Ambient pentru implicarea de-a lungul timpului în proiectele cu rezonanță pentru Sibiu, pentru dorința de a da ceva înapoi comunității care a contribuit la rândul ei la succesul companiei. Astfel de proiecte sunt din ce în ce mai rare în Romania și, tocmai din acest motiv, m-am decis să mă alatur și eu, cu modesta mea contribuție, la campanie și sper să devină o atitudine constantă în rândul sibienilor”.

Emil Hurezeanu
Emil Hurezeanu
Scriitor, Cetățean de onoare al orașului Sibiu

Sibian get-beget cu vădite legături cu oraşul în care s-a născut, Emil Hurezeanu vorbeşte în interviul ce urmează despre caracteristicile sibienilor şi ce îi deosebeşte pe aceştia de restul românilor atunci când vine vorba despre implicarea în proiecte comunitare.

Sunteţi un sibian cu care oamenii se mândresc. Când vine vorba de Sibiu, care sunt primele cuvinte cu care l-aţi descrie?

Sibiul este oraşul unic al naşterii mele. Am crescut şi am trăit în el, l-am părăsit, plecând în Europa şi după 1989 revin aici ca într-o patrie primitoare şi iertatoare.Turnurile şi străzile lui sunt din Italia, Alpii carpatici meridionali din departare sunt elveţieni, saşii sunt vii, de neşters amintiri, românii veseli şi între cei mai vechi şi de ispravă orăşeni din România. Când stau uneori pe peronul de la Bulevard, cu privirea spre sud, mă gândesc că, dincolo de cuprinderea ei, am la picioare în îndepărtările Mediteranei, Bizanţuri după Bizanţuri.

Cum v-a motivat titulatura de Cetăţean de Onoare al Sibiului în a lua atitudine faţă de proiectele culturale ale Sibiului?

Ca tânăr poet la Sibiu, în anii 70 ai secolului trecut, coborând sau urcând spre Cibin sau Piețele Mari şi Mici, am fost sigur că acest loc are o vocaţie teatrală năprasnică. E un loc al înscenărilor, al misterului romantic, al încrucişării săbiilor cu nufăr sângerând în emblema heraldică, dar şi al îmbrăţişării seminţiilor orientale şi nordice ale Europei. Acest model de viaţă sau 'forma mentis' m-a obligat să sprijin şi uneori chiar să lansez idei care transformau virtualitatea ascunsă în realitatea strălucitoare a Capitalei Culturale Europene.

Vorbiţi-ne despre proiectele/inţiativele la care aţi luat parte de-a lungul timpului la Sibiu.

Am înfiinţat, ca elev, la liceul Ocravian Goga, un cenaclu literar al elevilor din Sibiu, care s-a numit Radu Stanca. Era un nume semi-cunoscut şi abia pronunţat atunci. Am sprijinut de la microfonul Europei Libere ideea protecţiei şi conservării acestui oraş unic, împotriva intenţiilor de sistematizare urbană. Din fericire, n-am fost singurul şi nici edilii de atunci n-au stat cu mâna în sân. Încă de la începuturi am colaborat cu revista Transilvania, pe vremea marilor scriitori Mircea Ivănescu, Ion Mircea sau Wolf von Aichelburg şi i-am dus pe colegii Echinoxului clujean la Sibiu. După 1990, am susţinut public, cu încăpăţânare, proiectul festivalului internaţional de teatru şi apoi, al organizarii capitalei culturale, fiind membru în juriul care a desemnat imagistica oficială a Sibiului în 2007 şi, cu câţiva ani înainte, intervenind cu succes, dintr-o poziţie oficială de scurtă durată, la evitarea pericolului neînfiinţării festivalului.

De care dintre ele va simţiţi cel mai apropiat?

Mă simt apropiat de statutul de locuitor "regăsit şi îmbunătăţit" al oraşului. De om care traversează oraşul, în anotimpuri şi la ore diferite, cu aceeaşi încântare a apartenenţei la rosturile lui, după atâţia ani de schimbări şi tranformări în viaţa mea, a noastră şi a lui.

În multe oraşe din ţară, comunitatea este foarte greu de cooptat în proiecte culturale. La Sibiu oamenii sunt mai implicaţi. De ce credeţi că se întâmplă asta?

Există la Sibiu un cheag comunitar moştenit de la Sibiul breslelor, al patricienilor şi târgoveţilor, oameni liberi de la început. Este matricea oraşului medieval european, care-i ţine pe oameni laolaltă, nu-i lasă de izbelişte, după cum şi ei ţin la el ca la o "Roma quadrata" - aşa numeau romanii nucleul originar al Romei. Sigmund Freud credea că acest model de civilizaţie, prin memoria locului originar, este şi modelul memoriei individuale, prin care noi ne identificăm şi ştim cine suntem.

În privinţa antreprenorilor şi companiilor, care se concentrează în activitatea lor în principal asupra activităţii pur economice, care credeţi că este elementul ce îi motivează să se implice activ în proiecte culturale?

La Sibiu funcţionează un model al participării companiilor la treaba publică, pe care l-aş numi pre-occidental. Dinainte ca Europa să aibă vest şi est, ca parţi separate şi inegale. Adică sibienii s-au comportat în oraşul lor vechi european precum europenii, cu mult înainte de existenţa ideii şi a conştiinţei europene, ca să nu mai zic de cea a Uniunii Europene.

Din experienţa pe care aţi avut-o cu Sibiul, puteţi să ne spuneţi dacă au fost şi sibieni care v-au ajutat în demersurile intreprinse de dumneavoastră?

Sibienii, concitadinii mei, nu se ajută, ci se regăsesc, cu puţine cuvinte şi rugăminţi, gândind şi făcând la fel, când e cava de făcut cu oraşul sau în oraş sau cu noi în oraşul nostru.

Consideraţi că se schimbă ceva în atitudinea tinerilor sibieni faţă de oraşul lor? Cum îi percepeţi?

Văd tineri sibieni la conferinţele mele de la Universitatea “Lucian Blaga” sau în alte locuri, atenţi şi pătrunşi de importanţa locului. Îi văd mai ales pe străzi, fericiţi. În vara anului 2007, câţiva tineri m-au abordat în Piaţa Mică spunându-mi: "Vă simţiţi fericit că suneţi sibian, nu-i aşa?"

Care credeţi că sunt punctele forte ale Sibiului în promovarea sa, atât în faţa sibienilor, cât şi în faţa celorlalţi români?

Sibiul este un oraş germanic, central european şi sud-est european. Întâlnirea culturilor şi confesiunilor religioase ale vestului şi răsăritului Europei, poziţia sa de graniţă cu Orientul, pe drumurile comerciale ale căruia a prosperat, îi asigură o carte de vizită globală de primă importanţă. Edilii şi întreprinzătorii oraşului au umplut cu conţinut, în ultimii ani, aceasta formă rodnică. Sibienii şi-au redescoperit oraşul în datele lui esenţiale, după o jumătate de secol de uitare.

Care credeţi că sunt direcţiile în care ar trebui să se îndrepte, din punct de vedere cultural, dezvoltarea Sibiului în viitor?

Oraşul are nevoie de ieşirea la marea fecundă a globalizării, fără să-şi piardă genele proprii, dar prin evitarea pitorescului provincial şi, în schimb, prin racordarea la instrumentele modernităţii. În parte, acest lucru s-a şi întâmplat prin aeroport, platforma de vest, mari firme de anvergură naţională şi internaţională, precum Ambient sau Continental, festivalul internaţional de teatru, rolulul primarului Johannis, festivalul Astra şi convivialitatea sibienilor. Toate acestea şi încă multe altele alcătuiesc un motor turbo de europenizare a întregii Românii.

Ioan Bondrea
Ioan Bondrea
Rectorul Universității Lucian Blaga - Sibiu

Unul dintre cei care au acceptat provocarea unui interviu fără perdea despre implicarea în dezvoltarea comunitară locală a fost Ioan Bondrea, Rector al Universității “Lucian Blaga” din Sibiu.

Cum s-a schimbat percepeţia dumneavoastră asupra mediului academic, din 2012 când aţi preluat funcţia de rector al Universităţii “Lucian Blaga”?

Dețin funcția de rector al Universității “Lucian Blaga”din Sibiu de aproape doi ani, dar înainte de asta am fost decan al Facultății de Inginerie. Așadar, am avut deja o viziune comprehensivă asupra a ceea ce înseamnă management-ul universitar. Cred că schimbarea s-a produs mai degrabă în raportul dintre timpul dedicat activităților administrative și cel dedicat activității didactice. Percepția mea asupra mediului academic a rămas aceeași - sunt încă multe de făcut - și mă bucur să fac parte din cei care vor să miște lucrurile. Aceștia formează masa critică de care e nevoie. Vrem ca Universitatea “Lucian Blaga”din Sibiu să fie o universitate sustenabilă și de excelență pentru comunitate.

Universitatea “Lucian Blaga”este unul dintre cei mai mari angajatori din Sibiu. Spuneţi-ne mai multe despre cadrele didactice şi specializările dn cadrul universităţii.

În Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu lucrează aprox. 1000 de persoane: 660 de cadre didactice titulare, 230 de cadre didactice asociate și 130 de angajați în aparatul administrativ. Avem o responsabilitate extraordinară față de acești oameni și am încercat întotdeauna să fim un angajator bun și corect. Punem un accent deosebit pe dezvoltarea și perfecționarea continuă a cadrelor didactice, care trebuie să țină pasul cu evoluțiile rapide din domeniul lor de pregătire. Suntem o universitate complexă, cu peste 200 de programe de licență, master și doctorate. Angajamentul nostru este să oferim excelență în pregătirea studenților, iar acest lucru se poate realiza doar prin consolidarea unui nucleu de cadre didactice excelente. Avem oameni deosebiți, foarte buni profesioniști, dar și cu rezultate excepționale în cercetare. Sunt mândru că sunt coleg cu ei.

Care sunt proiectele cu care va mândriţi cel mai mult de când aţi preluat această funcţie de rector al Universitatii “Lucian Blaga”?

Sunt multe proiecte care s-au desfășurat în acest timp în universitate și care încă se derulează. De fapt, spiritul de inițiativă ar trebui să fie motorul oricărei instituții de învățământ superior. Dacă mi se cere să menționez unul singur, acela ar fi Dialogurile ULBS deoarece înglobează valorile universității: implicarea în societate, angajamentul față de tineri, deschiderea către parteneriate și colaborare, transparență. Sub umbrela Dialogurile ULBS au avut loc numeroase evenimente centrate în jurul aceleiași teme: dialogul dintre Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, autoritățile publice, comunitatea locală și națională, mediul de afaceri, mediul preuniversitar. Un alt proiect realizat de conducerea universității a fost cel de concepere, realizare și implementare a unor instrumente unice de management la nivelul Universității. Unul dintre aceste instrumente este sistemul integrat de evaluare al performanțelor academice și științifice.

Au fost şi proiecte la care aţi renunţat? Din ce motiv?

Nu am renunțat la proiecte, nu este în firea noastră să renunțăm. Există inițiative mai greu de realizat, din cauza multiplelor aprobări necesare din partea Ministerului Educației Naționale, a Guvernului sau a altor foruri tutelare. Mă refer aici la proiectul sălii de sport a universității, pe care încercăm să-l punem pe picioare.

Aţi reuşit să ridicaţi nivelul de trai al studenţilor dumneavoastră prin cămine studenţeşti care au condiţii deosebite şi prin dotarea unor laboratoare ultra-moderne. De ce nu auzim de astfel de proiecte de succes şi în alte oraşe?

Principala preocupare a Universității “Lucian Blaga” din Sibiu este să le ofere studenților săi acces la studii superioare de înaltă calitate. Am creat laboratoare moderne cu sprijinul comunității locale sau a mediului de afaceri, cum ar fi: laboratoarele de farmacie, Centrul Stomatologic Universitar, laboratoare din cadrul Facultății de Inginerie și altele.

Facem investiții în tot ceea ce înseamnă viața de student la ULBS. Condițiile din căminele universității sunt excelente, printre cele mai bune la nivel național; Biblioteca Centrală Universitară este una dintre cele mai moderne din țară; am împrumutat modelul vestic al cafeteriilor studențești, care sunt prezente astăzi în patru din cele nouă facultăți ale ULBS. Acestea sunt investiții majore, care au necesitat un efort financiar substanțial din partea Universității, iar în condițiile economiei actuale este de înțeles că un astfel de efort nu este la îndemâna oricui. Discut adesea cu rectorii celorlalte universității din țară și pot spune cu certitudine că fac tot posibilul pentru a oferi cele mai bune condiții studenților lor.

De unde aţi simţit că a venit sprijinul mai puternic în proiectele iniţiate de dumneavoastră? Comunitatea locală, autorităţile sau sibienii de rând?

Suntem norocoși pentru că Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu a beneficiat dintotdeauna de sprijinul celor din jur. Ce-i drept, poate nu e vorba doar de noroc, cât de abilitatea de a atrage parteneri care înțeleg că în relația cu noi totul se face pe termen lung. Cred că întreaga comunitate locală beneficiază de pe urma prezenței universității în oraș, iar noi ne bucurăm că putem ajuta la dezvoltarea Sibiului și a regiunii. Totul se leagă: autoritățile locale încearcă să crească nivelul de trai al societății, investitorii vin aici pentru că universitatea le oferă angajați bine pregătiți, iar studenții vin la Sibiu pentru că piața are nevoie de specialiști. E vorba de un sprijin reciproc pe care ni-l oferim pentru a ne dezvolta cu toții, împreună. Universitatea și-a asumat acest rol de promotor al dezvoltării economice, culturale și științifice a Sibiului. Toate acestea sunt posibile cu sprijinul celor din jurul nostru, dar și cu sprijinul partenerilor externi.

Pentru că sunteţi tot timpul în contact cu tânăra generaţie, cum evaluaţi spiritul civic? Sunt tinerii mai uşor de implicat în acţiuni sociale, culturale sau educative?

Am spus întotdeauna că șansa de a lucra cu tinerii este extraordinară, deoarece noi, cadrele didactice, ne încărcăm în permanență cu energia și vitalitatea lor. Am observat în acești peste 20 de ani de când predau că planurile și aspirațiile studenților sunt din ce în ce mai mari, de la o generație la alta. Dorința lor de a face mai mult și mai mult se observă nu doar în sălile de curs, ci în felul în care se implică în acțiuni de voluntariat, proiecte de cercetare, forurile de conducere ale facultăților și ale universității, organizarea de evenimente și campanii, etc. Studenții sunt implicați în dezvoltarea instituțiilor sau companiilor încă de pe băncile facultăților. Vorbim despre generații de tineri care sunt foarte conștienți de rolul lor în societate și care fac eforturi să schimbe lucrurile în bine. E o încântare să îi vedem în acțiune!

Cum putem să-i responsabilizăm pe localnici în general, nu doar pe tineri, să se implice în proiecte educative?

Cred că societatea românească și cea sibiană, cu precădere, a ajuns deja la concluzia că cea mai importantă resursă sunt tinerii. Și cred că tinerii sunt cei care reușesc să îi educe pe oameni în acest sens. Totul ține de felul în care reușim să-i atragem pe copii și adolescenți, să-i apropiem de cultură și de educație, fiindcă ei vor fi adulții de mâine. Sibienii ar trebui să fie mândri că locuiesc într-un oraș universitar.

Avem parteneriate cu mediul preuniversitar, care participă activ la proiectele noastre. Un exemplu grăitor este cel al Școlii de vară pentru elevii de liceu.

Au fost şi sibieni care v-au ajutat în demersurile dumneavoastră?

Am contat întotdeauna pe sprijinul sibienilor, fie că vorbim despre reprezentanții autorităților locale, fie că vorbim despre reprezentanții mediului de afaceri. Să nu uităm că aproape jumătate din studenții Universității “Lucian Blaga” sunt sibieni, iar ei au rămas alături de ULBS chiar și după terminarea studiilor, devenind absolvenți de succes și parteneri ai Universității. Absolvenții noștri participă activ la crearea de locuri de muncă și la dezvoltarea orașului și a județului.

În privinţa antreprenorilor şi companiilor, care credeţi că este elementul ce îi motivează să se implice activ în proiecte culturale-educative?

Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu colaborează cu succes cu multe companii care activează în Sibiu deoarece avem un scop comun: formarea de absolvenți și angajați bine pregătiți. În acest sens, lucrăm alături de companii pe diverse fronturi: realizarea de stagii de practică și internship-uri, selectarea de teme pentru lucrările de diplomă din activitatea curentă a companiilor, realizarea de proiecte comune de cercetare etc. Toate aceste inițiative îi ajută pe studenți să capete o viziune cât se poate de realistă asupra domeniului în care vor activa, precum și o serie de abilități și competențe practice pe care companiile le solicită în momentul angajării. Lucrăm împreună pentru a corela cunoștințele teoretice și practice cu care absolventul pornește în carieră.

Care credeţi ca sunt direcțiile în care ar trebui să se îndrepte, din punct de vedere cultural-educativ, dezvoltarea Sibiului în viitor?

Am lucrat în ultima perioadă la dezvoltarea strategiei 2014-2020 a Universității “Lucian Blaga” din Sibiu, în care cuvintele cheie au fost Sustenabilitate și Excelență pentru Comunitate. Consider că aceasta este direcția pe care trebuie să o urmăm cu toții, deoarece conștientizând responsabilitatea lucrului bine făcut de către fiecare parte implicată, rezultatul final va fi cel dorit de noi.

Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu își asumă cu onoare rolul de pilon important al societății sibiene și românești și va susține, ca și până acum, proiectele și inițiativele care vizează dezvoltarea durabilă a acesteia.

Ion Valeriu Olaru
Ion Valeriu Olaru
Director Muzeul Astra

Valeriu Olaru, din funcţia sa de director al Muzeului Astra, a reuşit să facă din Sibiu polul românesc al restaurării. Despre acest proiect şi despre altele, precum şi despre cât de importantă este implicarea în sibienilor în general în conservarea patrimoniului cultural, vorbeşte în interviul ce urmează.

Sunteţi directorul Muzeului ASTRA, “Capitala restaurării patrimoniului cultural românesc”, aşa cum a fost numit în repetate rânduri oraşul Sibiu. Ce înseamnă acest lucru pentru dumneavoastră?

Da, Muzeul ASTRA reprezintă un centru al restaurării patrimoniului cultural românesc, pentru că are cel puţin două atuuri esenţiale: în primul rând o echipă de specialişti a căror merite sunt recunoscute pe plan naţional şi internaţional, în urma a numeroase proiecte de specialitate finalizate cu rezultate extraordinare şi, în al doilea rând, cu ajutorul unei infrastructuri unice în România şi poate chiar la nivel europen. Centrul ASTRA pentru Patrimoniu oferă sprijin în domeniul restaurării tuturor celor care apelează la serviciile noastre şi vă rog să mă credeţi că aceste solicitări sunt foarte numeroase. Pentru mine este o onoare că Muzeul ASTRA a ajuns să aibă aceste rezultate, după ce în momentul venirii mele la muzeu, domeniul conservării-restaurării funcţiona în condiţii precare. M-am implicat atât în organizarea şi specializarea echipei, cât şi în crearea infrastructurii necesare.

Care au fost cele mai mari provocări de când sunteţi la conducerea muzeului?

În momentul preluării conducerii muzeului, instituţia era angrenată în proiecte de dezvoltare foarte ambiţioase: trebuia finalizată expoziţia în aer liber, prin transferul a numeroase monumente, care aveau menirea de a completa proiectul tematic iniţial, tocmai se obţinuse o finanţare importantă pe fonduri MFSEE pentru Centrul ASTRA pentru Patrimoniu şi pentru numeroase alte activităţi din programul cultural al muzeului, trebuia dus mai departe un program de manifestări care a crescut de la an la an şi care era menit să educe publicul în sensul valorilor patrimoniului cultural naţional şi să pună în valoare colecţiile muzeului ASTRA. Au existat dificultăţi pe toate planurile, a fost dificil să gestionăm o criză economică, ce nu a apărut nicidecum din vina noastră. Am pierdut peste 60 de angajaţi în patru ani şi a trebuit să ducem la îndeplinire angajamente ambiţioase.

De-a lungul timpului, aţi remarcat o schimbare în fluxul vizitatorilor muzeului?

Numărul de vizitatori a fost după 2007 în creştere constantă. De la 160.000 de vizitatori, câţi fuseseră în 2006, s-a ajuns în anul Capitalei Culturale Europene la 270.000, în anii următori, totalul vizitatorilor depăşind 400.000. Oferind numeroase expoziţii, manifestări culturale de foarte bună calitate, de la folclor la ateliere gastronomice şi meşteşugăreşti, până la cinematecă sau festival de film, C.M.M. ASTRA a reuşit să fidelizeze un public local şi regional numeros, atrăgând an de an zeci de mii de turişti din ţară şi din străinătate, ceea ce ne-a adus o importantă notorietate în media turismului european şi mondial.

Aţi iniţiat singurul curs de restaurare de la noi din ţară. Ce eforturi presupune o asemenea iniţiativă?

Iniţiativa înfiinţării şi susţinerii unor cursuri de conservare-restaurare a implicat eforturi mari în primul rând pentru că este un domeniu în care găseşti foarte greu specialişti. Oamenii formaţi de Muzeul ASTRA de-a lungul timpului au reuşit să se impună ca modele în învăţământul superior din Sibiu, dar şi la alte universităţi din ţară şi din străinătate, numeroase cursuri şi ateliere fiind organizate în prezent chiar la Centrul ASTRA pentru Patrimoniu, care a devenit şi locul în care se pregătesc generaţii de studenţi din ULBS şi Universitatea Transilvania Braşov în domeniul conservării-restaurării patrimoniului cultural naţional.

Cum aţi reusit să duceţi la bun sfârşit acest proiect?

Toate proiectele mari gestionate în timpul mandatului meu au necesitat o implicare permanentă, dar trebuie să spun că am beneficiat de o echipă tânără, care a muncit intens în ciuda dificultăţilor de tot felul, inclusiv tăieri salariale, pentru a conduce la rezultate comune impresionante. Ca de fiecare dată în astfel de situaţii dificile, oamenii se dovedesc a fi cea mai preţioasă resursă.

Au fost şi sibieni care v-au ajutat în demersurile dumneavoastră de a iniţia acest curs de restaurare?

Sigur că am avut colaboratori importanţi din Sibiu, atât în domeniul conservării-restaurării, cât şi în cadrul programelor culturale derulate de C.N.M. ASTRA. Fără implicarea comunităţii locale nu se poate realiza nimic, de aceea, mă bucur că sibienii au ştiut să aprecieze întotdeauna valorile locale şi au văzut în Muzeul ASTRA un reper cultural identitar esenţial. Doresc să amintesc aici sprijinul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, catedra restaurare.

Ce soluţii acesibile, uşor de implementat, consideraţi că sunt cele mai potrivite pentru ca românii să nu îşi uite tradiţiile în epoca globalizării? Cum îi putem face pe tineri să iubească aceste tradiţii?

În primul rând, trebuie ca aceste tradiţii să fie cunoscute de publicul larg, din cauza transformărilor care se produc în mediul rural. Foarte multe familii se îndepărtează de mesajul transmis de tradiţie, educându-şi copiii în spiritul vremurilor noi, în care valorile sunt adeseori confundate cu opusul lor, iar modelele impuse de mass-media au ca atuuri averile ilegale, scandalul, sau alte elemente similare. Muzeul ASTRA şi-a prous prin sloganul “Redescoperim împreună valorile tradiţiei”, să menţină mereu active resurse culturale, modele demne de interes, elemente identitare prin care oamenii să se poată situa în contextul globalizării. Atrăgându-i pe tineri spre muzeu, prezentându-le în cadrul unor activităţi nonformale - cum sunt animaţiile, atelierele deschise tuturor, spectacole, activităţi educaţionale care implică adeseori elemente de divertisment - tinerii reuşesc să înţeleagă mesajul nostru şi să identifice reperele care contează cu adevărat pentru societatea românescă.

Cum putem să-i responsabilizăm pe localnici să se implice în proiecte culturale?

Comunitatea locală din Sibiu a dovedit în numeroase ocazii că ştie să aprecieze valorile, că ştie să se prezinte mai mult decât onorabil în lume, că poate fi o veritabilă locomotivă pentru ansamblul comunităţii româneşti, atât în domeniul cultural, cât şi în alte domenii, precum cel economic. Nu trebuie decât să menţinem ritmul acestui program cultural ambiţios, care se desfăşoară la Sibiu, pentru ca oamenii să rămână implicaţi şi să susţină valorile veritabile.

În privinţa antreprenorilor şi companiilor, care credeţi că este elementul ce îi motivează să se implice activ în proiecte culturale?

Programul cultural reprezintă un pol de interes imposibil de negat, de aceea antreprenorii şi companiile care înţeleg cu adevărat importanţa susţinerii acestuia se situează în centrul atenţiei tuturor. Viaţa unei comunităţi implică elemente din toate domeniile. De aceea, este bine ca actanţii din aceste domenii să susţină ritmul alert. Cu greu poate interesa un program cultural de elită într-o comunitate în care mediul economic este slab dezvoltat sau total dezinteresat. Este important ca oamenii de cultură şi din mediile economic şi politic să fie uniţi spre binele general.

Care credeţi că sunt direcţiile în care ar trebui să se îndrepte, din punct de vedere cultural, dezvoltarea Sibiului în viitor?

Cred că Sibiul se află după mai multi ani pe calea cea bună din punct de vedere cultural. Este foarte greu să găseşti un oraş sau un judeţ care să-l concureze cu adevărat. Spuneam mai devreme că acest ritm alert trebuie menţinut şi, în plus, trebuie să fim atenţi la menţinerea unui nivel calitativ ridicat, care să cultive cu adevărat publicul, să formeze caractere puternice şi să sudeze comunitatea. Dacă vom cădea în capcanele unei popularităţi ieftine, vom ajunge neîndoielnic în situaţii ridicole. Eu cred în potenţialul Sibiului şi în forţa extraordinară a comunităţii în mijlocul căreia trăim.